Cadru Geografic

Depresiunea Maramureş şi zona montană înconjurătoare (Ţara Maramureşului) se suprapune peste jumatătea nordică a actualului judeţ Maramureş.
Această regiune are o suprafaţă de aprox. 3400 kmp constituind jumătatea de nord a judeţului Maramureş. Cei aproape 225,000 locuitori ai zonei sunt grupaţi în 5 oraşe (Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Borşa, Dragomireşti şi Săliştea de Sus) şi 56 sate, grupate în 30 de comune. Cel mai mare centru urban este Municipiul Sighetu Marmaţiei (44 441 locuitori), situat la confluenţa râurilor Iza şi Tisa, centru polarizator al regiunii şi capitala simbolică a Ţării Maramureşului. Proporţia de populaţie rurală este de cca. 50% din totalul acestei zone. Satele au diferite mărimi, de la câteva sute de locuitori până la maximum 13.000 locuitori.

La nivelul judeţului Maramureş de astăzi, populaţia este alcatuită din români (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) ş.a.

Depresiunea Maramureş şi zona montană înconjurătoare este un spaţiu unitar, bine individualizat în peisajul natural şi uman Carpatic, situată în extremitatea nord vestică a României, la graniţa cu Ucraina, în apropierea paralelei 47'55" latitudine nordică şi a meridianului 23'55" longitudine estică, deci foarte aproape de centrul geografic al Europei.

Depresiunea este mărginită de Munţii Maramureşului, Rodnei, Ţibleş, Gutâi, Igniş fiind ca suprafaţă cea mai mare depresiune montană din România (75 km lungime şi 20 km lăţime). Pe crestele munţilor din jur iarna durează până în luna mai. Caracteristice acestei zone (ca de altfel întregului lanţ al Carpaţilor Orientali) sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), de borcut, în special lângă Baia Borşa, Vişeul de Sus, Sapânţa, Băiuţ şi Poiana Botizii.

Zona este deosebit de bogată în elemente etnografice şi folclorice. Numeroase obiceiuri şi meşteşuguri tradiţionale s-au păstrat vii până în ziua de astăzi, ceea ce dă Maramureşului titulatura de Muzeu Viu al unei civilizaţii Carpatice unice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei zone: case şi porţi din lemn, unelte, ceramică, biserici de lemn, obiceiuri populare. Sunt inventariate peste 200 de monumente de arhitectură populară, în special în zonele Moisei, Botiza şi Săpânţa. Extrem de originale sunt satele situate pe văile Izei, Marei, Vişeului şi Tisei care formează un adevarat muzeu în aer liber. Unic în lume este Cimitirul Vesel din satul Săpânţa.

La nivel de judeţ, se găsesc 8 muzee, 67 de locuri şi monumente istorice, 363 monumente de arhitectură şi 13 zone istorice situate în oraşe şi sate.